Legea privind înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, neconstituțională

PMP și PNL au atacat la CCR, în data de 13 februarie, legea privind înființarea Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureș.

Președintele executiv al PMP Eugen Tomac, afirma, la acea vreme, că „ambițiile Ungariei de a-i umili pe români” ar trebui reduse, nu încurajate, în anul Centenarului Marii Uniri.

„Acest troc politic care s-a desfășurat la cel mai înalt nivel trebuie condamnat”, a spus Tomac.

În sesizarea la Curtea Constituțională se arată că legea este neconstituțională deoarece: încalcă principiul separației în stat și principiul constituțional al autonomiei locale și descentralizării pentru că reglementează o situație particulară, aflată în competența exclusivă a autorităților administrației publice locale.

„Prin adoptarea Legii pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc se creează un precedent neconstituțional. Ori de câte ori o autoritate a administrației publice locale va respinge adoptarea unei hotărâri, din motive de oportunitate sau legalitate, sau va adopta o hotărâre, conform competențelor sale legale și decizionale, orice parlamentar nemulțumit va iniția un proiect de lege pentru reglementarea situației care îl nemulțumește și va invoca pentru adoptarea unei legi reglementarea pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc. La fel se va pune problema în situația anulării unei hotărâri a unei autorități a administrației publice locale de către instanța de contencios administrativ”, se arată în sesizarea PNL și PMP.

Totodată, această „discriminare” nu poate fi subsumată asigurării dreptului la educație pentru persoanele aparținând minorităților naționale (discriminare pozitivă), în condițiile în care nu este stabilit un cadru general valabil care ar reglementa înființarea tuturor unităților de învățământ care ar asigura predarea în limba maternă a unei minorități naționale, se arată în documentul depus la CCR.

„Astfel, prin legiferarea acestui caz particular se generează situații de discriminare între persoane care se află în aceeași situație, respectiv persoanele aparținând diverselor minorități naționale din România.Această stare de fapt contravine prevederilor conținute de art. 4, alin. (2) din Constituția României care normează faptul că „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială” precum și cele ale dispozițiilor art. 16, alin. (1) din legea supremă potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, mai spun contestatarii.